George Coșbuc[George_Cosbuc]

City of Residence: Hordou, jud. Bistrița-Năsăud - Romania
Has default language


Biography George Coșbuc

Personal Webpage George Coșbuc


 Use this address to access this author page : 

These are the most recent texts:

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:

Page: 3 : 2 : 1

Anacreontică :
Poetry 2005-10-15 (8577 hits)

Angelina :
Poetry 2005-10-15 (7501 hits)

Armingenii :
Poetry 2005-10-15 (7409 hits)

Atque nos! :
Poetry 2005-10-15 (9195 hits)

Baladă :
Poetry 2009-01-21 (12149 hits)

Balada albaneză :
Poetry 2008-11-03 (9165 hits)

Biserica ruinată :
Poetry 2005-10-15 (10450 hits)

Blăstăm de mamă :
Poetry 2005-10-15 (14304 hits)

Blestemul trădării :
Poetry 2005-10-15 (7540 hits)

Brâul Cosânzenii :
Poetry 2005-05-21 (6806 hits)

Cântă pilotul :
Poetry 2005-10-15 (7448 hits)

Cântec : poezii pentru copii
Poetry 2005-06-17 (97577 hits)

Cântec :
Poetry 2005-10-15 (8248 hits)

Cântec :
Poetry 2005-10-15 (9327 hits)

Cântec (XXXI) :
Poetry 2005-06-18 (18592 hits)

Cântec ostășesc :
Poetry 2005-10-15 (7804 hits)

Cântecul cel vechi al Oltului :
Poetry 2005-10-15 (7549 hits)

Cântecul Redutei : din volumul „Cântece de vitejie”
Poetry 2005-08-03 (13487 hits)

Ceas-rău :
Poetry 2005-11-11 (7839 hits)

Cetatea Neamțului :
Poetry 2005-09-06 (36116 hits)

Chindia :
Poetry 2008-02-06 (6576 hits)

Colindatorii :
Poetry 2002-12-28 (111992 hits)

Cornul : Baladă germană
Poetry 2005-11-11 (7674 hits)

Crăiasa zânelor :
Poetry 2005-04-28 (8074 hits)

De profundis :
Poetry 2005-11-11 (7632 hits)

Decebal cătră popor :
Poetry 2006-03-22 (10852 hits)

Doina :
Poetry 2005-11-11 (23001 hits)

Draga mamei :
Poetry 2005-11-11 (8811 hits)

Dragoste învrăjbită :
Poetry 2005-11-11 (11181 hits)

Dragostea păcurărească :
Poetry 2005-11-11 (7368 hits)

Dunărea și Oltul :
Poetry 2005-11-11 (10580 hits)

Dușmancele :
Poetry 2002-08-11 (42255 hits)

El Zorab :
Poetry 2004-01-07 (140368 hits)

Ex ossibus ultor! :
Poetry 2006-03-22 (9671 hits)

Fatma :
Poetry 2002-06-15 (9400 hits)

Filozofii și Plugarii : (după o poveste poporală)
Poetry 2005-08-06 (7898 hits)

Fragment epic :
Poetry 2005-11-11 (7431 hits)

Fulger :
Poetry 2005-11-11 (8607 hits)

Golia ticălosul :
Poetry 2005-11-11 (7154 hits)

Iarna pe ulita : 1896 - Fire de tort
Poetry 2003-11-26 (53522 hits)

Ideal :
Poetry 2005-11-11 (13341 hits)

Iedera :
Poetry 2008-02-06 (10016 hits)

Imnul studenților :
Poetry 2006-04-05 (7326 hits)

În miezul verii :
Poetry 2005-05-03 (24101 hits)

Inima mamei :
Poetry 2002-10-21 (19025 hits)

Ispita :
Poetry 2005-04-28 (10083 hits)

La oglindă :
Poetry 2002-08-11 (20599 hits)

Lordul John :
Poetry 2005-07-15 (37892 hits)

Lupta vietii :
Poetry 2002-09-23 (12483 hits)

Mama :
Poetry 2002-08-11 (14416 hits)

Biography George Coșbuc

George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.

George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.

Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).

În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.

În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).